Romanesti, Uncategorized

Ce inseamna ‘bogat’?

Dragii mei, urmatoarele 3 postari au fost scrise in avion, in drum spre o frumoasa vacanta cu aroma frantuzeasca. Spor la citit si va rog sa-mi spuneti de vedeti litere nelalocul lor, ca nu m-am familiarizat cu tastatura frantuzeasca. 🙂

Imi place sa zbor. Imi place nelinistea de dinainte, cand nu sunt niciodata sigura ca am impachetat tot ce am nevoie (desi mereu pare ca am impachetat tot din casa); imi place cum mintea mea incepe sa viseze la ce, cum si cine va fi (ce sa fac daca am anticiparea in sange?); imi place somnul scurt in noaptea dinainte (ca un facut, mereu am avut zboruri ultra, mega, super matinale); imi place senzatia de usor pe care o am dupa contactul intim cu scannerul (sunt convinsa ca ne radiaza, dar nu o pot dovedi… INCA); imi place mirosul duty-free-urilor si imi plac oamenii la cafea; imi place jumatatea de ora dinaintea imbarcarii, cand toata lumea sta linistita pe banci si citeste, verifica o ultima data virtualul sau viseaza la ale lor… sunt mai usor de studiat cand stau asa cuminti :).
Cel mai tare imi place zborul in sine, pentru ca se intampla intr-un avion plin cu oameni iar mie imi plac oamenii. Sa-i ascult, sa la povestesc, sa ii fac sa rada sau sa ii observ in micul lor univers. Aproape intodeauna, daca nu dorm, vorbesc cu vecinul de scaun. Iar daca vecinul de scaun doarme, ma joc cu copilul familiei din fata…sau din spate…sau de peste culoar…copil sa fie! In ultima instanta citesc, ascult muzica (mai nou cursuri de franceza) sau admir lumea microscopica de sub mine… deodata ma simt asa un om mare… foarte mare!

Azi am dat nas in nas cu o fosta colega de munca. Eu radeam cu bunul meu prieten, Calin, la telefon iar ea frunzarea linistita o revista. Ni s-au intalnit privirile si am ras. Ce coincidenta frumoasa sa ne revedem asa! Din pacate scaunele noastre nu sunt tocmai apropiate iar langa mine sta un cuplu de batranei britanici si simpatici tocmai intorsi din concediu cu barca pe Dunare si cu piciorul prin Bucuresti; asa ca pica varianta schimbului de locuri…

Si pentru ca am ajuns la batranei… dezbatem conexiunea mea aproape inexistenta de 40 de minute pe Schipol!!! micul aeroport din Amsterdam, apoi putin despre scopul si durata vizitei si apoi o intreb pe doamna familiei daca se mai intorc in Bucuresti. Zambeste, isi misca mana cu unghii gelate pamantiu-tomnatec, cu 2 inele aurii si o bratara asortata si imi spune: “da, vrem sa revenim in Budapesta…ne-a placut mult…” Computerul meu de bord imi afisa mare: ERROR! ERROR! ERROR! Uhm… poate i s-a terminat bateria de la aparatul auditiv… Dar am tacut. Nu neaparat pentru ca am vrut, dar din politete…doamna inca mai vorbea. “Am stat la un hotel pe malul raului (se vedea Parlamentul dupa colt) si am mers la un restaurant aflat intr-un hotel vechi…foarte scump…nu ti-ai permite.” (in Bucuresti au stat la Radisson) Am continuat sa zambesc si…drept pedeapsa, a urmat urmatoarea intrebare: “dar tu unde mergi? In vizita? Cu munca?” I-am spus ca merg sa ma intalnesc cu iubitul meu si ma intreaba: “E BOGAT?” Uhm…ce inseamna, mai exact, bogat? Dar nu i-am zis asta… In loc, i-am raspuns ca o sa devenim bogati, impreuna. (asa cum vedem noi bogatia)

Si…totusi… ce inseamna bogat?

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s