Acasa, Romanesti

Barbatul bun la toate

Si nu la toate femeile, ca pretind exclusivitate! In schimb, la gatit, masat, alinat, sfatuit, curatit, invatat, amuzat si multe alte activitati necesare in doi. Aseara, spre exemplu, dupa ce au intrat pe usa, in ordine, mai intai zambetul apoi omul, m-a pacalit si de data asta si m-a scos la alergat pe mal de rau, apoi m-a plantat la dus si s-a apucat de gatit. Boudins noirs, cu mar, cartofi, ceapa, usturoi, putin ulei, putin vin alb si scortisoara. Ca orice roman original, am strambat din nas, mai ales cand am simtit mirosul de scortisoara evadand din cuptor, unde stiam clar ca nu se rumeneste o prajitura, ci mancarea ce avea sa imi tina loc de cina. Ca sa imi reduca numarul comentariilor, mi-a plantat un pahar cu vin alb si rece in mana dreapta, mi-a prins mana stanga intr-a lui si mi-a urat multe si dulci si din inima lui mare si calda. Doua saruturi mai tarziu si n-am mai simtit nici urma de miros de scortisoara.

Totusi, cum ma stiti ca-s curioasa, am gustat fara prejudecati din farfuria frumos aranjata de maestrul bucatar. Dragii mei….pana nu ati mancat asa ceva, nu ati trait cu adevarat! Este un deliciu de-ti vine sa uiti de furculita si sa iti infigi direct degetele in farfurie…. Carnaciorul din sange gatit….cartofii cu usturoi…marul cu scortisoara….vinul alb… fac cea mai buna echipa din cate am testat pana acum! Ce mai conta ca era deja ora 11…sau ca imi picau ochii pe canapea de somn… De-li-cios!!

Mai tarziu, cand eu imi faceam de lucru prin casa, aud: aaeeh! Darling, come! You need to see this! Ma conformez, chiar putin ingrijorata….cine stie ce buboi i-o fi iesit in talpa…. sau poate am facut eu ceva…. Ba chiar a venit dupa mine, sa imi spuna: there is an insect in the kitchen…not a butterfly….it has the wings like that (si si-a desfacut bratele) and it looks like a war plane. Ce sa mai, m-a facut curioasa, asa ca m-am dus sa vad minunea. Pe blat, langa chiuveta, era un fluturel (nu cred ca avea mai mult de 1 mm), deloc periculos, tot un maro-caramiziu, care statea inofensiv si nemiscat, asteptand probabil sa disparem si sperand sa nu ii facem nimic. M-am uitat la el…oricat de mult m-am caznit nu am putut zari avionul din el. Nici macar un elicopter de jucarie! Normal ca m-a bufnit rasul!

Aseara nu m-a mai rugat cu masaj. Eram amandoi mult prea obositi. Ne-am frecat bine dintii, am cremuit tenul, ne-am strecurat sub cearceaf, am pus capul la locul lui, pe umarul drept si am mai palavragit putin. Tot cu ochii in sus, spre ai lui, zaresc o umbra pe tavan: I think the plane has landed here! Se uita si el, ma mai uit si eu o data si ne dam seama ca este, de fapt, un paianjen grasut si roscat. Cu ochi milogi ma uit la Olivier si il rog sa mute lighioana in alta camera, ca sa nu vina sa ne ciupeasca in somn. Solutia lui? Se duce in alta camera, scotoceste putin si se intoarce cu aspiratorul. Mentionez ca era deja trecut de miezul noptii. Porneste zgomotosul aspirator, ii lungeste la maxim teava si o indreapta amenintator spre tavan. Dupa 3-4 incercari, paianjenul a disparut! Olivier insa mai ramane cateva secunde in aceeasi pozitie amenintatoare, doar in chiloti, cu ditamai teava de aspirator proptita in sold si indreptata spre tavan….apoi intoarce capul spre mine si foarte serios, putin incruntat, cu un fel de admiratie si surprindere, imi spune “He was quite resistant!!” Nu imi amintesc prea clar ce a urmat, cum eu eram ocupata sa respir si sa imi sterg lacrimile de la repriza de ras care m-a lovit.

Dimineata mi-a pregatit ceafeaua si micul dejun. Nici urma de insecte.

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s