Cu inima, Romanesti

Pentru ca sunt mandra

Simt cum creste inima in mine ca un cozonac pufos ce sta la caldura si dospeste. Ca cele 2 rosioare cherry pe care le-am cules azi de la planta din terasa (primele!). Ca norii de pe cer inainte de ploaie. Si parca imi cresc toate, si ficat, si plamani, si splina…doar cateva clipe, ca apoi sa isi revina la forma lor sanatoasa.

Sunt mandra de voi! De toti cei care ati ajuns pe la mine prin ograda intentionat si din greseala, ratacind drumul. Si mai ales sunt mandra de voi, cei care ati revenit. Si inca mai reveniti, din aprilie incoace. Imi dati o motivare in plus sa caut in mine si sa gasesc in fiecare zi un subiect pe care sa il dezbat cu voi. Si imi place tare comunicarea asta virtuala cu voi. Iar pentru asta va multumesc din toate cotloanele inimii mele! Si va servesc cu o portie de Canelé (poza este la sfarsit) alaturi de o cafea proaspat infuzata de Pacificator.

Postul asta era programat pentru articolul cu numarul 100 publicat aici. Dar ceva m-a motivat sa il scriu azi. Si anume, tot voi! Mai exact, un mesaj primit, scris din suflet catre mine. Citindu-l de dimineata, mi-au dat lacrimile si am fost si mai bine ca inainte. Zambeam tamp in fata monitorului si ma simteam golita de cuvinte. Pentru ca mesajul suna asa:

“Hei, Marry! am picat peste postul tau cu cartile pe fata…si – sunt sigura ca stii, dar simt nevoia sa-ti zic, apropo de acest amar…cred ca nu e deloc usor sa-ti lasi tara si toti oamenii si locurile iubite si linistea de acasa…si asta oricat de minunat ar fi omul langa care te muti, oricat, oricat…si poate ca amarul asta pe care nu-l identifici exact are legatura cu faptul ca oricata iubire si primire calduroasa ai avea acolo, o plecare de genul asta e o dizlocare, o zguduire serioasa, mai ales daca esti – si esti – sensibila si rezonezi usor cu lumea din jurul tau, cu oameni, locuri…deci sa nu te descurajezi – cred ca e o etapa fireasca de adaptare, e un dor pe care nu ai cum sa nu-l fi luat cu tine, si care cred ca te va imbogati pana la urma. E si un sentiment de a te simti departe intr-o limba frumoasa dar care nu ea cea in care te-ai nascut…nu mai stiu unde citisem si mi-a placut, ca orice despartire importanta – de orice fel, nu doar de persoane – presupune un doliu necesar…care isi are rostul lui, de constientizare si vindecare. Deci poate ar prinde bine sa-ti asumi aceasta tristete ca pe o etapa necesara, de desprindere si de pregatit cum se cuvine inceputul intr-un alt loc. Eu nu te stiu prea bine, dar am mare incredere ca vei trece cu bine peste momentele astea..si ca vei fi la capatul lor mai bogata si mai inteleapta (nu in sensul batranicios, desigur), departe de niste oameni dragi din tara, dar cu un rezervor zdravan de amintiri frumoase din care sa-ti extragi energie si bucurie, pe care sa le duci mai departe in noua ta lume, cu omul pe care il ai alaturi. Sper ca nu am batut campii prea mult, scuze ca mi-am permis sa dau buzna peste un subiect personal, dar daca tot l-ai facut public, am simtitt ca trebuie sa-ti zic. 🙂 pupici”

Va dati seama ce suflet sensibil si frumos a scris textul asta? Si imi dedica putin din timpul zilnic pentru articolele mele. Si imi scrie mesaje din astea, care imi dau putere pentru mai mult si mai bine… Cum sa nu ma simt onorata? Dar mai ales mandra! Mandra ca va am in viata mea!

Capul plecat in fata voastra, cu palaria galbena in mana stanga si mana dreapta in stanga, la piept, langa inima, acolo unde sunteti si voi.

AQT_Canele110047_495020277218358_877315558_n

surse: 1 si 2

Advertisements
Standard

2 thoughts on “Pentru ca sunt mandra

  1. Lavinia says:

    ❤ ❤ ❤ Te am in suflet! Te si vad acolo, la aeroport. Ma bucur ca te-am intalnit! Frumos mesajul pe care l-ai primit. ❤

    • Inca mai zambesc! Si e minunata intalnirea noastra, intr-adevar! Pe langa faptul ca abia astept sa gust din minunatiile pe care le faci, abia astept sa ne vedem cu totii! Sunt sigura ca intalnirea va fi la fel! >:D< Pupici multi si zambitori!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s