Romanesti

Il vrei? Bine, nu ti-l dau…

Cam de un an si niste luni de cand am lasat pe o piatra pseudo-telefon destept si am plecat, am luat in folosinta un Nokia. Stie sa dea si sa primeasca telefoane, sa trimita si sa primeasca mesaje de toate felurile, face poze si poate chiar si internet. Daca nu mi-ar fi confortabil aici, pe scaunul inalt si cu cicoarea aburinda sub nas, m-as duce sa vad ce numar are telefonul meu. Dar imi este…deci nu ma duc… Oricum, arata ca un telefon nedestept, caramida cum l-ar numii unii oameni rai. Continue reading

Standard
Romanesti

Unde esti, chefule?

Ma plictisesc ingrozitor. Este a 2-a saptamana de vacanta scolara, ceea ce inseamna ca nu lucrez si, in loc sa fac toata lista de lucruri la care ma gandisem inainte, stau si ma plictisesc. Pe afara nu ies prea des, ca e frig. Alergat nu, ca nu reusesc sa ma mobilizez. Bicicleta nu, ca au inchis o portiune din traseu si nu m-am obosit sa caut variante. Bijuteriile m-asteapta pe masa de lucru sa fie create. Cartile sa fie citite. Curatenia sa fie facuta. Hainele sa fie calcate. Prajiturile sa fie testate. Franceza sa fie invatata. In schimb, eu ma plictisesc. Continue reading

Standard
Romanesti

Imi fac bagajele si plec!

Of, ca nu am reusit sa te duc pe mal de ocean… Sa vezi tu ce frumos e el, oceanul… Ce diferit de mare si frumos mirositor… Hai weekend-ul asta, vrei? Hai sa-ti arat oceanul, sa vezi daca-ti place la fel de mult ca mie. Vrei?

Asa m-a intrebat Pacificatorul saptamana trecuta. Apa…plaja…soare…. Am acceptat fara sa clipesc. Plus ca ma cam facuse curioasa. Asa ca vineri seara, cu bagajele gata si biscuitii copti pentru cafea, ne-am imbarcat la babuta (masina noastra) si am urmat indicatiile hartii electronice. Continue reading

Standard
Romanesti

Injuraturi locale

Ieri discutam cu Pacificatorul lucruri importante si planuri de vacanta de iarna, adica ianuarie 2015, cand e posibil sa vina fratiorul romanesc in vizita. Si, cum ne uitam noi pe airbnb de cazare pentru Paris…planuiam orasul pe zone si zile….vreo 3 zile ar trebui sa ne ajunga pentru zona centrala pe repede-inainte. Dupa care, amintindu-mi ca vorbim de fratele meu, m-am simtit obligata sa-i improspatez memoria: “dar…stii…ca….e posibil sa dureze ceva pana se trezeste dimineata… Continue reading

Standard
Romanesti

Cand eram mica…

Il urmaream pe tatal meu peste tot, de cum intra pe usa apartamentului si pana in fata usii de la toaleta. Unde asteptam cuminte sa termine…

L-am tras pe fratele meu de picioare jos din canapea. Avea cateva saptamani. Eu aveam un an, 2 luni si cateva saptamani. In afara de asta, ii furam biberonul si il goleam sub masa iar lui ii dadeam biscuiti si paine. Alteori ii spuneam mamei ca el nu papa. Continue reading

Standard