Romanesti

Efecte secundare

Ieri am fost  sub influenta oceanului. Toata ziua. Ba chiar si putin in dimineata asta si de fiecare data cand revad pozele. Prin urmare, articolul de ieri este scris in curenti oceanici. Cei din mintea mea. Adica mi-au scapat total din vedere anumite aspecte. 

Pai, in primul rand, un val marsav si parsiv mi s-a strecurat pe la spate si mi-a udat pantalonii pana usor sub fund. Mi-am plimbat mandra pantalonii picurand pe plaja toata seara. Intr-un final am plecat spre casa pentru ca incepuse sa mi se infiltreze frigul in incheieturi, nu pentru ca n-as mai fi stat. Apoi, cum haine ude pe corp nu sunt de ajuns, dupa cateva ore de mers pe o plaja formata din pietricele, am lasat un strat de talpa acolo, pe mal de ocean. De la ambele picioare.

In afara de asta, am avut tot timpul buzele sarate de la vaporii de apa care se asezau peste tot. Si am salivat mai tot timpul la mirosul de fructe de mare in paella si scoici cu usturoi si peste felurit. Din pacate am un sigur stomac, si ala limitat. Iar maslinele…verzi si negre…mari si mici…. cu usturoi si marocane… le-am facut disparute in doar cateva minute dupa ce am ajuns acasa. Ah, si sa nu uitam branza de oaie… Doamne cum pute! De parca ar fi murit niste oi in procesul de fabricare si le-au adaugat in oala, sa fie. Probabil si niste sosete bine putrezite, la cum miroase. Din fericire am buton si imi pot inchide nasul temporar, ca branza e delicioasa! Mai ales langa masline si un pahar de vin. Si…normal…acum mi-e foame!

Rezumat: haine ude si reci, sare multa peste tot, talpi jupuite, stomac torturat… Clar vreau sa ma mut acolo! E paradisul meu! Si de data asta nu mai sunt efectele secundare….cred. Vorbeste inima si striga un singur cuvant: OCEAN!

Mos Craciun, stiu ca ai multe pe cap, asa ca improspatez cerinta: pe mal de ocean insorit, undeva in lumea asta, unde sa fie si femeile in siguranta, oamenii sa fie pasnici, sa poata gasi de lucru si subsemnata si, mai ales, sa se creasca frumos copiii. Sa stii ca sunt rabdatoare, de fel. Dar daca ai putea sa maresti putin viteza, zau daca m-as supara.

Ah, si sa nu uiti de aparatul foto, kindle si reportofon.

Ma duc sa mananc ciuperci cumparate tot de pe mal de ocean. Inca un fel de mancare nou pentru mine. Dupa ce ieri am mancat fenouil (chimen dulce) cu sos bechamel, acompaniat de un mini pahar de absinth(e). Ca bine e sa ai bucatar in dotare! 🙂

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s