Romanesti

Orasul roz are si parti intunecate

Sambata seara am mers la cinema. Dupa o zi oarecum lenesa, cu ceva curatenie si vorba multa, am decis sa ne delectam cu o comedie. Filmul incepea la 17:45, asa ca am decis sa profitam de soarele care inca mai era si am plecat agale sa ne plimbam spre cinema. 10 minute mai tarziu am sesizat ca nu ne auzeam prea bine din cauza unui elicopter care plana necontenit deasupra. Apoi am vazut strazi inchise circulatiei; masini de politie; oameni multi pe strada; fum iesind dintr-o cladire… M-au trecut fiori reci pe spinare… Am cautat pe net sa vedem ce se intampla si nu am gasit nimic. In varianta unui criminal scapat pe strazi, am grabit putin pasul. Niste strazi mai tarziu ne-a gonit si mirosul de ars care plana in aer…si capacele de fumigene de pe strada…

Am ajuns cu bine in cinematograf si am respirat usurati. Dupa ce am stat la o coada luuuuuuunga pentru ca nu mergea aplicatia de scanat coduri, am salivat bine la inghetata din butic si apoi ne-am instalat in sala de cinema. Am scos nucile primite de la Balocity (multumesc, frate-miu pentru operatiune) si le-am savurat cu film. In cele 2 ore am uitat de ce se intamplase mai devreme pe strada.

Pana cand… la genericul de final… au intrat in sala angajatii cinematografului sa ne anunte ca piata Jean Jaures (care se intampla sa fie in drum spre casa multora, inclusiv a noastra) a fost inchisa si gazata, ca sunt violente in zona si ca ne sfatuiesc sa ocolim. De asemenea, ne-au pus la dispozitie cinematograful, unde eram in siguranta cu usile inchise oricui voia sa intre, cu personalul de la securitate la fiecare usa… In plus, au oferit si un film gratuit celor care se decideau sa ramana.

Am inghitit in sec, am simtit iar cum mi se zbarleste pielea pe mine, ne-am intrebat din priviri si, oricat apreciam oferta cinematografului, am decis sa ne intoarcem spre casa. Am ales cel mai ocolit drum, am evitat metroul (care am aflat apoi ca oricum era inchis) si am mers repede, uitand de paharul cu vin pe care urma sa-l savuram intr-un bar. Strazile aveau urmele revoltelor (fusesera si pe acolo), barurile si restaurantele erau inchise, desi era ora deschiderii… unele cu oameni inauntru… Unele magazine aveau grilajele lasate si angajatii inauntru. Se mai auzeau din cand in cand recipiente pocnind…

Mi-a fost frica. M-am simtit in multe feluri dar nu in siguranta. Nu mi-a placut deloc senzatia, noua pentru mine dar nu si pentru Pacificator, care a mai trait ceva asemanator cu 10 ani in urma. Din fericire, atunci nu stiam exact amploarea si ce se intampla (aflasem intre timp ca sunt proteste impotriva construirii unui baraj, din cauza caruia un om e mort si specimene rare de animale sunt amenintate). Apoi am vazut pozele graitoare ale lui Fred Marie

1 2 3 4

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s