Romanesti

Aceeasi Marie, dar cu alta palarie

Pentru aceia dintre voi care nu prea ma cunoasteti mai mult de ce pun eu aici pe tava, ma mai intitulez si Maria de 2 ori pe an, cand primesc flori si pupaturi si sunt tratata preferential.

Ca sa fie si mai clar… DA, articolul este despre mine. Sper ca n-ati plecati toti… 

Ma intorceam azi de la copii, tocmai ce coborasem din tramvai si ma indreptat hotarata spre o bagheta de paine calda, de la bulangerie. Incercand sa nu-i mai dau prea multa importanta frigului de afara, am inceput sa fac ce imi place mie de obicei, si anume sa privesc oamenii grabiti din jurul meu. Doar ca in seara asta ceva imi bruia concentrarea… toc-toc-toc… Erau botinele cu toc si pantofii lacuiti, tot cu toc… Apoi mandrele lor posesoare, care mai de care mai femeie si mai cu urme de eleganta, parca sa-i faca in ciuda frigului de afara. Iar la urma a fost totul pe dinauntru…ganduri si simtiri, toate amestecate.

Uitandu-ma la ele mi-am amintit ca undeva, intr-o alta viata, am fost si eu la fel. Mereu cu toc, mereu cu urme de eleganta, mereu machiata, mereu parfumata. Mereu la volan, mereu intr-un birou timp de 8 ore pe zi, mereu la o cafea dupa munca. Mereu cu oameni asemeni mie in juru-mi. Si ma simteam foarte natural asa. In viata asta lucrurile stau altfel. Si mai ales hainele. Care sunt mai mult sportive si comode, sa ma pot tavali in voie pe jos cu 2 copii. Si nici tocuri nu prea mai obisnuiesc, pentru ca sunt rare ocaziile, iar tocurile pe care le-am pastrat sunt mai adaptate masinii decat mersului. Machiaj nu prea mai practic, n-as sti sa spun din ce motive; la inceput pentru ca nu mai aveam timp, apoi pentru ca nu ieseam din casa prea des, acum pentru ca…m-am obisnuit asa? Copiii nu s-au plans pana acum, desi fata mi-a spus in ziua in care am avut niste ghete cu putin toc….ca sunt jolie comme ca.

Stati linistiti, ma epilez, fac dusuri zilnice, ba si parul este spalat la timp. In schimb unghiile sunt naturale de multe luni, parul am decis sa nu-l mai vopsesc si il las sa se aranjeze singur, parfum port aproape mereu cand merg undeva (in casa incerc sa imi las corpul sa respire) iar antiperspirant doar daca urmeaza o combinatie de efort si oameni (altfel prefer dusul in locul antiperspirantului).

S-au schimbat multe in viata mea. M-AM schimbat mult. Usor-usor, am indepartat toate straturile, pana m-am regasit complet goala in fata noii noastre oglinzi. Prima data nu m-am recunoscut. M-am privit atent, in fiecare zi, pana am inceput sa ma recunosc in oglinda…sau in geamul vreunui magazin… Acum ma gasesc usor din multime, stiu bine cine sunt. Atata doar ca… nu ma mai potrivesc cu restul. Nici cu hainele mele, nici cu pantofii, nici macar cu unele parfumuri… Asa ca am inceput sa le dau pe cele pe care le aveam pentru unele mai pe noua mea masura. Si n-a fost suficient. Nici obiceiurile nu-mi mai erau bune… nici hrana obisnuita… nici chiar limba mea materna…

In decembrie se zvoneste ca voi merge iar 8 ore pe zi la birou, cu tocuri si urme de eleganta. Poate si putin machiaj si un puf de parfum. Cu siguranta imi va placea. Cu siguranta va fi o experienta noua. Cu siguranta nu voi mai fi niciodata la fel. Si asta e bine. Vechea Octavia nu mai este de ceva vreme… s-a transformat.

Sunt mai calma, mai toleranta, mai rezistenta, mai temperata. Apreciez mai mult lucrurile simple si valoroase. Am alte gusturi in toate. Am alte preocupari. Am o alta viata. N-a fost usoara metamorfoza, dar acum tocmai invat sa dau din noile mele aripi multicolore. Si peisajul…. mirific!

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s