Romanesti

Bine am revenit

Pai da, am fost plecata. Vreo 10 zile intr-o vacanta minunata, prin Maroc. Apoi vreo 5 zile prin pat, zacand cu febra si alti virusi pe alocuri.

Sa incep cu vacanta, ca e mai frumoasa povestea. O zi de Marrakech, 6 zile de sac in spinare si cort in aerul liber al Muntelui Atlas si apoi inca 2 zile de Marrakech, ca sa ne spunem la revedere.

Dupa o saptamana impartita intre job si scoala, venise in sfarsit momentul mult asteptat. Bagajele gata, pasapoartele pregatite, sambata la pranz am plecat spre aeroport. Aveam sa descoperim sarmul aeroportului din Casablanca: 2 metri patrati, o singura cafenea nu foarte generoasa si, cel mai important, O SINGURA MELODIE! Timp de 5 ore!!!!!! Cand, in sfarsit, ne-am regasit in autobuzul ce ne ducea spre avion, eram prieteni cu toti calatorii, uniti de intoleranta dezvolatata la unica melodie a aeroportului.

10 seara, am atins caldul pamant de Marrakech. Din interiorul aeroportului, ca am avut o ora jumatate de coada pentru control pasaport. In picioare, normal… Pe la miezul noptii eram la hotel. Un sandwich la colt de strada si somn.

Dimineata, la micul dejun, am intalnit o alta membra a viitoarei echipe de plmbareti. Ne-am petrecut impreuna ziua intreaga, pe strazile Marrakechului. Am vizitat un palat minunat, ne-am ratacit prin souk, am redescoperit terase vechi si noi, ne-am familiarizat si mai mult cu acest oras misterios si fascinant.

Inca o data bagajele pregatite (de data asta in versiune nomad), am regasit restul echipei la micul dejun. Ne-am cunoscut si ghidul, Salam, care avea sa fie un fel de inger pazitor pentru urmatoarele 6 zile.

5 ore de masina ne-am lasat transportati intr-o alta lume, departe de civilizatie si confort. Prima oprire: un sat uitat de lume, unde femeile spalau rufele la rau in timp ce altele carau in spate iarba pentru animale. Case facute din pamant, greu de reperat din departare, alei scobite in piatra si fete timide dar curioase, ce ne urmareau cu privirea din usa casei lor, cu baticul tras peste buze.

Prima noapte am petrecut-o intr-un git. Ceai si tagine inainte de culcare, cafea si micul dejun de dimineata….ba am putut chiar sa ne cumparam safran la un super pret. Ah, am uitat sa va spun… plimbarea noastra a fost prin valea safranului.

Au urmat 5 zile pline de noutati pentru mine. Am urcat pe munte pana la 3300 m altitudine, am dormit 5 nopti la cort (fara dus), la 2500 si 2600 m altitudine, am intalnit satuce de oameni simpli si foarte aproape de natura. Am primit o pane calda, zambete sincere si glume dezinvolte de la femeile intalnite.

Am avut cu noi un bucatar si o echipa care se ocupa de catarii grupului (dap, nu ne caram toate lucrurile cu noi pe timpul zilei). Daoud, bucatarul nostru, a reusit sa ne surprinda cu niste feluri de mancare delicioase in mijlocul muntilor. Altfel cum am fi reusit sa tinem pasul cu ceea ce ne pregatea Salam in fiecare zi ca traseu?

Ultima zi de munte: ascensiune spre varful Sirwad, 3300 m. Singurul impediment constatat la fata locului: escaladei pe pietre ii lipsea un mic detaliu – sfoara de siguranta. Asta nu ne-a oprit sa escaladam iar privelistea panoramica de 360° a meritat efortul. Singurul regret l-am avut la coborare, cand am fost la distanta d-un genunchi de a aluneca in gol. Pot spune ca am fost fericita sa regasesc suprafata plata a muntelui.

O noapte in mijlocul naturii, in plin vant, o noapte intr-un refugiu de stana, 2 nopti la inaltime, in 2 platouri strategic alese langa rau… Fiecare dimineata venea cu propriul ei tablou minunat.

Ultima zi, pe drumul de intoarcere, ne-am oprit la jumatatea distantei intre Oarzazat si Marrakech, pentru a gusta cel mai renumit tagine de oaie. Doame, ca bun mai este! Divin! Inca mai digeram tagine-ul cand am plecat sa cumparam portocale, impreuna cu una din fete. Am traversat strada inapoi spre restaurant si, fix in fata cladirii, fix in fata mea, piciorul stang al fetei a trecut pe sub roata unei masini. Norocul ei ca nu avusese timp sa-si schimbe bocancii de munte cu niste sandale… A avut doar niste hematoame, dar sfarsitul vacantei i-a fost drastic modificat.

Noi am mai avut o zi plina de Marrakech si am profitat. Am mai vizitat un edificiu si am redescoperit terasa restaurantului Nomad. Genial! Ca sa nu mai spun ca, dupa experientele traite in munte, priveam cu alti ochi orasul. Mai intelegatoare…

Ziua de intoarcere, surpriza: m-am trezit dimineata…obosita. Am mancat ceva la micul dejun, dupa care am mai dormit pana in momentul in care trebuia sa eliberam camera. Aveam deja febra cand am coborat in holul hotelului. Zborul spre casa a fost un calvar. A 2-a zi i-am facut o vizita doctoritei si am descoperit ca am adus acasa 2 virusi: unul intestinal (motiv pentru care aveam bube pe piept si pe fata) si un virus gripal (pentru care am platit timp de 5 zile).

Am fost un zombie care voia doar sa doarma. Acum am de recuperat partea alimentara, daca vreau sa stau in picioare mai mult de 30 de minute. Cu un tratament intensiv si multa dragoste din partea scumpului meu sot, am scapat de febra si de toate celelalte simptome. Ca sa va faceti o idee despre starea prin care am trecut, Olivier mi-a zis: “traiesc un cosmar de cand am revenit acasa”…

Dar gata, sunt din nou printre cei vii! Nici nasul nu mai curge, nici gatul nu ma mai doare, tusea e aproape trecuta, febra a trecut, stomacul e mai bine, ba chiar am reusit sa schimb singura asternuturile (ceva ce nu fac nici chiar cand sunt in forta si sanatoasa tun).

Ce pastrez ca amintire din aceasta vacanta prelungita? Natura minunata a Maroc-ului, oamenii calzi si simpli, ca sunt mai puternica decat credeam, ca imi plac plimbarile prin munte, ca domnul sot este frumos chiar si nespalat de-o saptamana, ca nu ma sperie noaptea la cort alaturi de dragul meu sot si….inca nu stiu sa ma tratez cand sunt bolnava…

Dar mai bine las pozele sa vorbeasca 🙂

Jpeg

DSCF3609          DSCF3606

Jpeg

DSCF3592               DSCF3590

IMG-20160417-WA0008               DSCF3589

Jpeg

DSCF3527                    DSCF3518

DSCF3516                    DSCF3510

P1010773                    DSCF3484DSCF3472                                DSCF3463DSCF3449                    DSCF3437DSCF3436                    DSCF3402                    DSCF3375DSCF3361                    DSCF3340                    DSCF3337  DSCF3324                    DSCF3309DSCF3305                    DSCF3304            DSCF3296                    DSCF3290DSCF3281                    Jpeg

Jpeg                            Jpeg

DSCF3273                    DSCF3274DSCF3271                    DSCF3207DSCF3197                    Jpeg

 

DSCF3188                    Jpeg

Jpeg                    Jpeg                                Jpeg

 

 

Advertisements
Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s